Cărți care ne transformă – Autori afro-americani

Doar dacă ai avut internetul oprit în ultimele saptamani nu ai auzit, vazut sau interacționat cu mesaje legate de uciderea lui George Floyd de către un polițist și despre intensa discuție generată ulterior. Fii fără grijă, asta nu va fi o postare politică (pe astea le las pentru Facebook), dar va fi o postare despre cărți care să ne deschidă măcar un centimetru mintea.

Ideea articolului a pornit de la o postare de pe un grup de cititori – The Modern Book Club – unde o colegă a avut ideea de a crea un spațiu pentru recomandări de lecturi scrise de autori de culoare. Așa că am săpat în Kindle după cea mai bună selecție pe care am putut să o încropesc.

1. The Hate U Give – Angie Thomas

Dacă alegi o singură carte din lista asta și vrei să bifezi din toate – să fie beletristică, să educe, dar să nu simți că îți face morală, să fie scrisă bine și să te țină acolo cu pulsul la 120 – asta e. Am citit-o într-o zi. E povestea unei puștioaice de liceu care e martoră la uciderea prietenului din copilărie de către un polițist și te plimbă prin toate dilemele pe care le are personajul de negociat. E scrisă în 2017 și de atunci a luat mai multe premii decât are sens să enumăr.

2. Americanah – Chimamanda Ngozi Adichie

Clară, asumată, directă, femeia asta scrie la fel de bine pe cât vorbește. Pentru că e născută într-o familie intelectuală din Nigeria, îți arată cum se văd lucrurile din papucii celor care au acces la (multă) educație. Ca teaser rapid, e o bucată din carte în care descrie cu detalii experiența femeilor de culoare cu părul lor, și câtă dinamică socială (albi-negri) e de fapt acolo. Și chiar dacă poate îți sună irelevant asta acum, o să vezi cu alți ochi viața lor.

3. Born a Crime – Trevor Noah

Dacă ți se pare în general că oamenii se plâng prea tare și ai vrea să înțelegi mai multe despre rasism, dar să fie cu final fericit, poți începe de aici. O autobiografie proaspătă și sinceră despre Africa de Sud în perioada apartheidului, despre viața de familie și tranziția către democrație. Ar fi dură și tragică dacă personajele (Trevor și mama lui) nu ar avea reziliență, determinare cât pentru un batalion (mai ales mama lui) și încredere (în sine, în Divinitate, în viitor).

4. Sula – Toni Morrison

Profesoară de literatură la Princeton și laureat al Premiului Nobel. Personajele ei sunt atât de intense încât te amețesc. Și acțiunea te lovește, pentru că nu ratează nimic: nedreptate, ură, durere, prietenie, trădare. E trademark-ul ei. În aceeași notă, dacă vrei să citești ceva întâmplat pe o plantație, scris tot de ea, încearcă Beloved.

 5. My Sister, the Serial Killer – Oyinkan Braithwaite

Sunt (evident) niscaiva crime, e și o soră pe acolo și deși știi cine e vinovatul, tot e interesant să o urmărești pe eroină cum încearcă să găsească un dram de sens în toată experiența ei de viață. E pe listă pentru că acțiunea se petrece în Lagos și e o alternativă creativă la romanele polițiste scandinave.

6. Hunger – Roxane Gay 

Autobiografia unei femei supraponderale și a experienței ei cu greutatea, traumele care au dus-o să se refugieze în mâncare – trecând prin rasism, viol, violență și toată bâjbâiala printre ele. Cartea asta e despre înfrângeri repetate, frustrare permanentă și lipsă de speranță, pe care autarea ți le deversează fără baraje. Complicată carte și știu că nu toată lumea a digerat-o. Dar mie tocmai vocea asta dură mi-a plăcut.

7. Long Walk to Freedom – Nelson Mandela

Foarte lungă – pe undeva pe la 700 de pagini – e povestea detaliată nu doar a vieții lui Mandela, dar și a transformării Africii de Sud către democrație. O să îți schimbe poate percepția despre mișcarea non-violentă și cât de violentă a fost de fapt inițial, sau poate îți va ridica semne de întrebare despre ce generează schimbare socială și câte nuanțe sunt într-o paletă de gri.

 8. An American Marriage – Tayari Jones

M-am gândit mult dacă să o pun sau nu pe listă, din simplul motiv că nu mi-a placut. Are în schimb recenzii minunate, plus că a ales-o și Oprah la Book Club-ul ei. Poveste (aproape) clișeică, povestită decent. El și ea se îndragostesc și se căsătoresc. El e acuzat pe nedrept de o crimă și intră la închisoare. Între timp, ea se îndrăgostește de prietenul lui și cavalerul de onoare de la nuntă (v-am zis că e standard). Doar că omului îi este demonstrată nevinovăția și se întoarce după cinci ani acasă. De aici, toți trei au acum nevoie să își redefinească relațiile (asta e ce-i drept, mai puțin clișeic).

Dacă știi și alți autori de culoare pe care i-ai recomanda, scrie-ne în comentarii. M-as bucura să aflăm și noi de ei.